Se pare ca incepand cu data de 15 ianuarie 2007 toti avocatii afiliati la UNBR vor fi in GREVA GENERALA, aceasta fiind decizia luata sambata in Consiliul UNBR. Prin urmare o luam de la capat in conditiile in care situatia a ramas exact la fel. Ce se poate face concret? Se pare ca nimic. Asa cum bine remarcau colegii din Societatea pentru Justitie, conflictul urmeaza sa escaladeze in conditiile in care urmeaza sa se implice si consilierii juridici. Stirea conform careia 25.000 de consilieri juridici urmeaza sa se inscrei in Baroul Bota se pare ca nu a trecut nebagata in seama.

Totusi ma intreb ce trebuie facut pentru a schimba radacinile putrede ale unui sistem? Oricat ai incerca sa il tratezi acesta pana la urma va ceda. Si atunci ce urmeaza??? Haosul este cea mai plauzibila concluzie. De aceea cred ca lucrurile ar trebuie tratate cu mult mai multa atentie de catre toti cei implicati. Si aici nu ma refer doar la cele doua tabere rivale.

Potrivit unui comunicat de presa Presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC), Dan Cristian Georgescu, si vicepresedintele ANRC, Alexandrina Hirtan, au prezentat in cadrul unei conferinte de presa principalele probleme semnalate de industria de regiunea de nord-est a tarii.
In cadrul discutiilor purtate cu echipa ANRC, industria locala a atras atentia asupra practicilor neloiale folosite de unele companii concurente care utilizeaza, pentru promovarea ofertelor comerciale, metode agresive care presupun denigrarea concurentilor existenti pe piata sau practicarea unei „reclame mincinoase” referitoare la propriile servicii.
In legatura cu acest  aspect facem urmatoarele mentiuni:
Orice publicitate care, în orice fel, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare orice persoană căreia îi este adresată sau care ia contact cu aceasta şi îi poate afecta comportamentul economic, lezându-i interesul de consumator, sau care poate leza interesele unui concurent; constituie o forma de publicitate inselatoare interzisa de legea publicitatii nr. 148/2000;
De asemenea se interzice, publicitatea comparativa, daca comparatia este inselatoare sau daca se creează confuzie pe piaţă între cel care îşi face publicitate şi un concurent sau între mărcile de comerţ, denumirile comerciale sau alte semne distinctive, bunuri sau servicii ale celui care îşi face publicitate sau se discreditează sau se denigrează mărcile de comerţ, denumirile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii sau situaţia materială a unui concurent;
O alta practica semnalata de reprezentantii industriei este lansarea de oferte comerciale la preturi de dumping in scopul inlaturarii concurentilor.
Cu privire la acest aspect trebuie facute diferentieri intre preturile de dumping si preturile de ruinare.
Preturile de dumping in materia concurentei vizeaza situatia preturilor mai mari practicate la intern pentru a acoperi preturile de export reduse.
Preturile de ruinare sunt preturile interne care sunt egale sau mai mici decat costul de productie, preturi folosite in scopul inlaturarii concurentei.
Aceasta practica se intalneste de regula in cazul unor abuzuri de pozitie dominanta (unica sau colectiva-intalnita in cazul oligopolului).

Cu ocazia Sfantului Mihail si Gavril, uram tuturor citititorilor si abonatilor Info-legal.ro, sanatate, bucurii si spor financiar. La Multi Ani.

Cu aceasi ocazie uram si colegei noastre Mihaela Ion, toate cele bune si  la multi ani. Sa fii sanatoasa si plina de initiative ca si pana acum.

La multi ani tuturor!!!!! 

Acum vreo 3 ani am avut o intalnire un tanar intreprinzator din domeniul IT, pe nume Catalin Nicolescu, directorul firmei Softkit SRL. Pe vremea aceea el tocmai pusese bazele unei retele de cartier in zona Vitan-Mihai Bravu. Erau inceputurile erei internetului prin cablu pentru utilizatorii casnici si nu numai. De cele mai multe ori afacerea incepea ca o joaca intre prieteni si vecini care doreau sa aiba conditii mai bune pentru accesarea internetului decat prin banalul si greoiul dial-up si isi luau impreuna un abonament mai mare, de la un provider, pe care il imparteau. Incet incet mai venea un vecin si inca unul care doreau net si altfel a inceput sa functioneze afacerea. (more…)

Orice produs are un ciclu de viata inca de la lansare, pana la momentul maturitatii sale si pana la declin. Au existat discutii cu privire la posibilitatea produselor de “marca” de a constitui piete distincte. Aceasta pozitie poate fi retinuta si produsele de marca pot constitui o piata distincta atat timp cat reusesc in baza unor strategii de marketing eficiente sa se mentina la nivelul de maturitate la care au ajuns fara a aluneca pe panta declinului. In conditiile in care nu se reuseste aceasta performanta produsele se tranforma in simple marfuri ce se includ in categoria generala fara a mai fi o specie aparte. Exista oare pe piata din Romania, produse ce pot constitui singure o piata distincta datorita diferentierii prin marca fata de celelalte produse?

Potrivit art. 49 din legea concurentei nr. 21/1996 sunt nule de drept, fie ele exprese ori tacite, publice sau oculte, orice angajamente, convenţii sau clauze contractuale raportându-se la o practică anticoncurenţială prohibită prin art. 5 şi 6 din prezenta lege. Astfel, in conditiile in care Consiliul Concurentei retine in cadrul investigatie declansate cu privire la incalcarea art.5 (ref. la intelegerile anticoncurentiale), 6 (abuzul de pozitie dominanta) din legea concurentei si prin decizia pronuntata se retine incalcarea acestor articole, poate sa constate si nulitatea contractelor sau a clauzelor contractuale (de regula in cadrul acordurilor, intelegerilor structurate juridic ce au obiect anticoncurential) ce aduc atingere reglementarilor provind concurenta. Aceasta nulitate de drept este o nulitate absoluta, constatata ca urmare a incalcarii unei dispozitii exprese, imperative a legii. Au existat opinii potrivit carora Consiliul nu poate constata nulitatea de drept ci doar instantele de judecata. In ciuda acestor opinii s-a retinut ca in mod corect Consiliul poate constata aceasta nulitate, situatie in care daca partile implicate in cauza se considera prejudiciate de o astfel de decizie o pot supune spre control autoritatilor judecatoresti in materie, in speta Curtii de Apel Bucuresti, singura in masura sa solutioneze apelurile introduse impotriva deciziilor Consiliului Concurentei.

Rolul Consiliului Concurentei in materia concentrarilor este acela de a autoriza sau nu concentrarile economice notificate. O atentie deosebita se acorda de regula acelor concentrari, care pot avea ca efect crearea sau consolidarea unei poziţii dominante si care conduc sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia. Asadar simpla dobandire a unei pozitii dominante nu trebuie sa fie criteriul in baza caruia Consiliul Concurentei nu va autoriza o concentrare economica. Consiliul va trebui sa analizeze in contextul economic al pietei relevante, astfel cum a fost retinuta, daca si in ce masura pozitia dobandita de parti pe piata in urma realizarii concentrari economice este de natura sa produca efecte negative asupra mediului concurential.

In concluzie, dobandirea in urma unei concentrari economice a unei cote combinate pe piata de 80% nu trebuie sa duca in mod direct la concluzia efectului negativ al concentrarii si le emiterea unei decizii de neautorizare, cu atat mai mult cu cat acest efect nu se prezuma ci se dovedeste in functie de datele concrete ale contextului economic actual si nu numai, Consiliul urmand sa analizeze piata in evolutia, dinamica ei.

De cele mai multe ori reglementarile din domeniul concurentei se rasfrang in mod direct si asupra micilor intreprinzatori. Chiar si acestia pot fi subiecte active sau subiecte pasive, “victime” ale incalcarii principiilor in materia concurentei. Regula este ca micii intreprinzatori pot intra in raporturi contractuale ce pot fi calificate ca intelegeri anticoncurentiale calificate astfel in functie de obiectul lor sau de efectul produs pe piata alaturi de alti agenti economici cu cote de piata mai mici sau mai mari, devenind astfel subiecti activi in sensul legii dar pot fi si victime ale comportamentului abuziv al unui agent economic aflat in pozitie dominanta care abuzeaza in mod concret de pozitia detinuta.

Asadar micii intreprinzatori nu trebuie sa fie atentie doar la concurentii lor directi ci si la agentii economici situati pe piata din amontele sau din avalul pietei pe care activeaza  cu care intra in diferite raporturi contractuale.

Practica Consiliului Concurentei este aceea de a retine in cadrul concentrarilor economice si nu numai o piata relevanta limitata la teritoriul national.Desi practica nationala este in acest sens, cadrul legal permite totusi retinerea unei piete geografice ce “depaseste granitele tarii”. In contextul cresterii semnificative a tranzactiilor globale ce produc efecte si pe teritoriul pietei din Romania trebuie reconsiderata aceasta practica in sensul retinerii unei piete geografice globale (situatie ce se analizeaza pentru fiecare caz in parte) fara ca aceasta sa aduca atingere dreptului Consiliului Concurentei de a analiza efectele nationale produse pe teritoriul Romaniei de o tranzactie internationala cu caracter global.

Este momentul sa consideram ca Romania poate fi piata de nisa a unei pietei relevante globale cu atat mai mult cu cat barierele de comercializare intre state au fost eliminate sau diminuate, aflandu-ne astfel in fata unui comert interstatal care extinde astfel limitele pietelor.