In cazul in care un avocat, stabilit in România, realizează o cifra de afaceri anuala inferioara unui plafon de 35.000 Euro acesta poate opta fie pentru aplicarea regimului normal de taxă fie pentru aplicarea regimului special de scutire de taxa (echivalentul în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de către Banca Naţională a României la data aderării României la Uniunea Europeana, adică 1 Euro= 3,3560 RON).
Potrivit dispoziţiilor Codului Fiscal prin cifra de afaceri se înţelege contravaloarea serviciilor prestate (fara a include aici si cota de TVA aferenta) de către avocat către clienţii săi in decurs de un an calendaristic.
Daca s-a optat pentru un regim special de scutire de taxa si in decursul unui an calendaristic cifra de afaceri atinge sau depaseste pragul de 35.000 Euro persoana impozabilă trebuie să solicite la organele fiscale competente înregistrarea în scopuri de TVA. Cererea de înregistrare in scopuri de TVA trebuie înaintata în termen de 10 zile de la data atingerii sau depăşirii plafonului. Prin data atingerii sau depăşirii plafonului se înţelege prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins /depăşit.
Fiind vorba de o scutire de la plata taxei persoana care a optat pentru acest regim special nu are voie sa menţioneze pe factură sau pe orice alt document pe care il emite taxa pe valoarea adăugata. Pe factura insa va trebui sa se facă o referire la articolul 152 din Codul Fiscal „Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici”.
 

Astazi am avut neplacerea sa citesc un articol din Evenimentul Zilei, referitor la declaratiile presedintelui moldovean Vladimir Voronin. Neplacerea nu vine din continutul articolului ci doar din ineptiile unui batran uitat de lume si de lumi la conducerea unei pseudo-republici independente, cu istorie romaneasca si cu dependenta de gazul rusesc. Dupa ce am auzit de existenta limbii moldovenesti ca limba cu lexic propriu si diferente culturale “puternice” fata de cultura romana, provenite din partea aceluiasi batranel, acum acesta revine si ne spune ca moldovenii din Romania sunt o minoritate etnica in Romania. Foarte interesant deci saraci oameni de la un statut de cetatean cu drepturi depline ai UE vor trebui sa treaca la statutul de minoritari in UE dar cu mandra cetatenie moldoveneasca.

In anii comunismului am aflat multe lucruri interesante despre istoria Romaniei, despre cultura noastra sau despre limba pe care o vorbim. Am fost fortati sa uitam de originile latinesti ale limbii noastre, schimbandu-se pana si grafia numelui tarii din Romania in Rominia, prin negarea apartenentei la Roma si bagatelizarea acestei mosteniri.

Acum tov. Voronin le ofera o alternativa romanilor moldoveni, facandu-i moldoveni moldoveni. Dupa ce aflam ca Sadoveanu sau Eminescu au fost prin fiinta si spirit mai aproape de Moscova decat de Bucuresti, aflam ca republica Moldova poate rezolva problema romanilor oferindu-le cetatenie moldoveneasca.

Istoria acestei pseudorepublici nu se poate modifica dupa cum isi inchipuie un prim secretar de raion sovietic. Istoria nu poate fi falsificata de 50 de ani de comunism si nici nu poate fi transformata pentru a sustine tot felul de ineptii politice.

 Va invit pe toti sa comentati asupra acestei nebunii, inclusiv pe sustinatorii lui Voronin.   

Concurenta nu poate exista in afara pietei, motiv pentru care pentru o analiza concurentiala precisa trebuie urmate anumite etape, printre care:

a) analiza obiectului de activitate al societatii;      
b) identificarea pietei in care activeaza agentul economic in cauza
c)  analiza primara a pietei – identificarea si evaluarea concurentilor si a raporturilor in amonte si in aval.
Dupa identificarea pietei si o analiza primara a acesteia, se pot identifica in principal mai multe tipuri de piata, printre care:

Monopolul
Defineste piata in care pe care nu exista decat un singur vanzator (monopolist) care, in lipsa concurentei, detine o putere de piata extrem de puternica, echivalenta cu existenta unei pozitii dominante. In caz de monopol, productia este, in mod normal, inferioara, iar preturile superioare celor care-ar fi in conditii concurentiale.
Monopolul se caracterizeaza cel putin prin urmatoarele elemente:     
a) existenta unui singur vânzator;     
b) absenta produselor substituibile între elec) existenta unor puternice bariere în calea patrunderii pe piata si a altor firme.

Duopolul
Caz special al oligopolului, domeniu care caracterizat prin existent a  doar doi vanzatori care concentreaza puterea economica pe piata. In cazurile de concurenta acest termen este utilizat frpentru situatiile in care doi vanzatori principali domina structura concurentiala, iar restul de mici vanzatori se adapteaza comportamentului acestora si urmeaza directiile trasate de acestia pe piata, coordonandu-si astfel comportamentul. Cei doi vanzatori mari se numesc, in acest caz, duopolisti („duopoleurs”).

Oligopolul
Caraterizat prin existenta a cel puţin trei producători,  bariere la intrarea pe piaţă în calitate de producător, producătorii deţin un oarecare grad de control al preţurilor.
De regula regasim oligopolul pe  piata dominata de câtiva producatori sau vânzatori a caror putere economica este suficient de mare pentru a putea influenta pretul pietei. În acelasi timp, acesti producatori pot realiza si unele întelegeri între ei de natura economica de natura sa restranga concurenta prin obiectul lor sau ca urmare a efectului de limitare, restrangere, denaturare a liberei concurente pe piata. Dat fiind numarul restrâns de întreprinderi concurente, noua forma de piata se caracterizeaza înainte de toate prin faptul ca fiecare întreprinzator trebuie sa tina seama se data aceasta de reactiile ce le vor avea celelalte firme, la orice decizie economica majora luata. 
Aceste tipuri de piata pot pune probleme sub aspectul dominatiei unilaterale (pozitie dominanta unilaterala exploatata in mod abuziv) sau a dominatiei colective (duopol/oligopol) cu implicatii principale asupra preturilor afectand astfel consumatorii/beneficiarii finali.     
 

Potrivit Regulamentului Consiliului Europei (CE) nr. 1/2003 publicat in JOCE Seria L nr. 1 din 4 ianuarie 2003, (”Regulamentul”) articolul 81 alin. 3 din Tratatul de Constituire a Comunitatii europene (”TCE” sau “Tratatul”) care reglementeaza exceptarea legala de la prevederile art. 81 alin 1 din TCE a anumitor intelegeri, acorduri in conditiile expres prevazute de reglementarile aplicabile, poate fi aplicat direct de instantele nationale.
Astfel potrivit art.1 din Regulament “acordurile, deciziile şi practicile concertate cuprinse în art. 81 alin. (1) din Tratat, care îndeplinesc condiţiile din art. 81 alin. (3) din Tratat, nu se interzic, fără a fi nevoie de o decizie prealabilă în acest sens“.
Art. 1 al Regulamentului nr. 1/2003 consacra asadar principiul aplicabilitatii directe a art. 81(3) din TCE.
Aceasta înseamnă ca firmele nu mai sunt obligate sa notifice la Comisia Europeana diferite intelegeri pe care le fac, în scopul obtinerii unei decizii de exceptare. Drept urmare agentii economici vor putea invoca regula de exceptare stabilită în acest articol ca mijloc de apărare, si nu numai, pe parcursul oricărei proceduri iniţiate de Comisie, autorităţile de concurenţă sau instante  naţionale.
Astfel, in cazul in care agentii doresc sa se constate ca sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 81 alin. 3 din TCE fie in cadrul unei actiuni declansate impotriva sa de catre un alt agent ce se considera prejudiciat ca urmare a comportamentului anticoncurential sau in cadrul unei actiuni introduse de agentul interesat de constatarea beneficiului acestei exceptari, pot sesiza instanta de judecata nationala conform art. 6 din Regulament “Instanţele naţionale au competenţa de a aplica art. 81 şi 82 din Tratat sau pot invoca in cazul in care sunt parati beneficiul art 81 alin 3 direct in fata instantei nationale“.
In fata instantei nationale, investite in sensul de mai sus, intreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi care solicită dreptul de a beneficia de art. 81 alin. (3) din Tratat trebuie sa dovedeasca ca sunt îndeplinite condiţiile din respectivul alineat.
Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca aplicarea prevederile art.81 alin. 3 presupune nu doar o abordare juridica ci o abordare complexa juridica-economica in care abordarea economica ocupa o latura preponderenta a analizei indeplinirii conditiilor legale. (Hotararea Curtii Europene de Justitie din 13.07.1966-cauzele conexe C-56/64 si C-58/1964 prevede ca “exercitarea atributiilor presupune in mod necesar analize complexe in materie economica”).
In aceasta situatie instanta nationala pentru aplicarea corecta a reglementarilor poate:
·         in baza principiului cooperarii cu Comisia Europeana sa solicite acesteia să le transmită informaţiile pe care le deţine sau avizul său în probleme de aplicare a regulilor comunitare de concurenţă. Comisia, poate acţionând din proprie iniţiativă, sa înainteze observaţii scrise instanţelor din statele membre. Cu permisiunea instanţei în cauză, Comisia poate formula şi observaţii verbale.
·         beneficia de sprijinul autoritatii nationale de concurenta care - poate înainta observaţii scrise instanţelor naţionale, asupra unor aspecte legate de aplicarea art. 81 sau 82 din Tratat. Cu permisiunea instanţei în cauză, autorităţile respective pot de asemenea înainta observaţii verbale instanţelor naţionale din statul membru de care aparţin.
Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca in cazul in care instanţele naţionale hotărăsc în privinţa unor acorduri, decizii sau practici conform art. 81 sau 82 din Tratat, care sunt deja reglementate de o decizie a Comisiei, ele nu pot adopta decizii contrare deciziei adoptate de Comisie.
Instanţele nationale trebuie astfel să evite adoptarea de decizii care pot intra în conflict cu o decizie preconizată de Comisie în cadrul procedurilor iniţiate de aceasta. În acest scop, instanţa naţională poate evalua dacă este necesar să îşi înceteze procedurile proprii. Această obligaţie nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor conform art. 234 din Tratat.
Asa cum s-a preconizat, vom asista probabil la o crestere a actiunilor de trimite prejudiciare/preliminare – procedura care reprezinta “expresia cooperarii dintre judecatorul national si judecatorul comunitar in scopul aplicarii unitare a dreptului comunitar”.
Curtea Europeana de Justitie are competenta de a statua cu titlu prejudiciar/preliminar la cererea instantelor nationale cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de catre institituiile UE.
Competenta de a investi Curtea Europeana de Justitie apartine doar instantelor nationale nu si partilor litigiului aflat pe rolul  instantei nationale, institutia precedurii prejudiciare/preliminare reprezentand astfel un incident procedural.

In cazul in care se constata de catre Comisia Europena incalcarea prevederilor art. 81 alin. 1 din Tratatul de Constituire a Comunitatii Europene (”Tratatul” sau “TCE”),  respectiv se constata existenta unei intelegeri acord sau practica anticoncurentiala in sensul retinut de Tratat, prima consecinta civila prevazuta este nulitatea intelegerii, nulitate absoluta, totala sau partiala a intelegerilor, acordurilor anticoncurentiale.
 

Pe langa aceasta consecinta prevazuta de lege, revine dreptului national sarcina de a defini si celalalte consecinte legate de o incalcare a acestor prevederi, precum si obligativitatea de a repara prejudiciul cauzat unei terte parti ( in reglementara nationala - actiune in raspundere civila delictuala) sau o eventuala obligativitate de a contracta (obligatia de a face).
Comisia Europeana, in cazul in care constata incalcarea prevederilor art. 81 alin. 1, nu poate in baza competentelor ce ii revin sa dispuna uneia din parti sa incheie relatii contractuale cu alt agent economic, Comisia detine caile corespunzatoare pentru a impune incetarea unei fapte (Hotararea Tribunalului de prima Instanta din 18.09.1992 in cauza T-24/1990) celelelate competente revenind instantelor nationale.

Bill Gates, a venit in Romania. A lansat Windows Vista si Centrul Regional de Suport Microsoft de la Bucuresti. A fost modest (si asta ne-a mirat pe toti, obisnuiti cu tot felul de maimutoi mult mai saraci decat el dar mult mai plini de figuri), a fost decorat de Presedinte, s-a intalnit cu Primul-Ministru. Cel mai mult m-a frapat o parte a discursului Presedintelui care spunea cam asa: “piratarea in anii `90 a programului Microsoft Office in Romania “a fost pana la urma o invesititie”.
“Nu aveam legi, dar programul a avut un impact extraordinar, in primul rand a facut din tanara generatie prietena lui Bill Gates si tanara generatie din Romania a descoperit calculatorul. As spune ca un lucru rau, piratarea programelor, a fost, pana la urma, o investitie. O investitie in prietenia fata de Microsoft si Bill Gates si in educarea tinerei generatii”, a afirmat Basescu.” Articolulul din care am extras acest fragment se gaseste pe site-ul Hotnews.ro.
Sa intelegem ca noi romanii, saraci fiind, furandu-l pe Gates si compania sa ne-am imprietenit cu acesta. Interesant mod de a pune problema. Gates zambea, dar nu stiu cat de prieteni ne vedea in acel timp.
Am auzit discutii pe tema interesului propriu al Microsoft de a fi piratat, din considerente economice viitoare, dar sincer nu sunt de acord cu acest lucru, mai ales intr-un domeniu tehnologic in care evolutia este atat de rapida.

Oricum astept si parerile voastre referitor la aceasta viziune despre piraterie si prietenie.

Un articol foarte interesant am gasit in revista Banii Nostri. Un subiect despre care auzisem in urma cu ceva timp si care aproape ca nu l-am crezut este prezentat acum destul de bine in acest articol. Foarte interesant. Va recomand sa-l cititi si daca aveti intrebari, colegul nostru Eugen cred ca va poate da ceva lamuriri.