In Evenimentul Zilei de ieri am gasit un articol foarte interesant. In SUA, McDonalds intentioneaza sa creeze concurenta in fast-food-urile sale prin acceptarea la vanzare pe langa produsele Coca-Cola si a celor necarbonatate de la Pepsi. Chiar daca concurenta nu va fi completa, cred totusi ca intr-un anumit interval de timp cele doua companii vor intra in competitie in McDonalds si pentru bauturile de tip Cola. Este de asteptat reactia Coca-Cola fata de aceasta situatie.

Concurenta nu poate exista in afara pietei, motiv pentru care pentru o analiza concurentiala precisa trebuie urmate anumite etape, printre care:

a) analiza obiectului de activitate al societatii;      
b) identificarea pietei in care activeaza agentul economic in cauza
c)  analiza primara a pietei – identificarea si evaluarea concurentilor si a raporturilor in amonte si in aval.
Dupa identificarea pietei si o analiza primara a acesteia, se pot identifica in principal mai multe tipuri de piata, printre care:

Monopolul
Defineste piata in care pe care nu exista decat un singur vanzator (monopolist) care, in lipsa concurentei, detine o putere de piata extrem de puternica, echivalenta cu existenta unei pozitii dominante. In caz de monopol, productia este, in mod normal, inferioara, iar preturile superioare celor care-ar fi in conditii concurentiale.
Monopolul se caracterizeaza cel putin prin urmatoarele elemente:     
a) existenta unui singur vânzator;     
b) absenta produselor substituibile între elec) existenta unor puternice bariere în calea patrunderii pe piata si a altor firme.

Duopolul
Caz special al oligopolului, domeniu care caracterizat prin existent a  doar doi vanzatori care concentreaza puterea economica pe piata. In cazurile de concurenta acest termen este utilizat frpentru situatiile in care doi vanzatori principali domina structura concurentiala, iar restul de mici vanzatori se adapteaza comportamentului acestora si urmeaza directiile trasate de acestia pe piata, coordonandu-si astfel comportamentul. Cei doi vanzatori mari se numesc, in acest caz, duopolisti („duopoleurs”).

Oligopolul
Caraterizat prin existenta a cel puţin trei producători,  bariere la intrarea pe piaţă în calitate de producător, producătorii deţin un oarecare grad de control al preţurilor.
De regula regasim oligopolul pe  piata dominata de câtiva producatori sau vânzatori a caror putere economica este suficient de mare pentru a putea influenta pretul pietei. În acelasi timp, acesti producatori pot realiza si unele întelegeri între ei de natura economica de natura sa restranga concurenta prin obiectul lor sau ca urmare a efectului de limitare, restrangere, denaturare a liberei concurente pe piata. Dat fiind numarul restrâns de întreprinderi concurente, noua forma de piata se caracterizeaza înainte de toate prin faptul ca fiecare întreprinzator trebuie sa tina seama se data aceasta de reactiile ce le vor avea celelalte firme, la orice decizie economica majora luata. 
Aceste tipuri de piata pot pune probleme sub aspectul dominatiei unilaterale (pozitie dominanta unilaterala exploatata in mod abuziv) sau a dominatiei colective (duopol/oligopol) cu implicatii principale asupra preturilor afectand astfel consumatorii/beneficiarii finali.     
 

Bill Gates, a venit in Romania. A lansat Windows Vista si Centrul Regional de Suport Microsoft de la Bucuresti. A fost modest (si asta ne-a mirat pe toti, obisnuiti cu tot felul de maimutoi mult mai saraci decat el dar mult mai plini de figuri), a fost decorat de Presedinte, s-a intalnit cu Primul-Ministru. Cel mai mult m-a frapat o parte a discursului Presedintelui care spunea cam asa: “piratarea in anii `90 a programului Microsoft Office in Romania “a fost pana la urma o invesititie”.
“Nu aveam legi, dar programul a avut un impact extraordinar, in primul rand a facut din tanara generatie prietena lui Bill Gates si tanara generatie din Romania a descoperit calculatorul. As spune ca un lucru rau, piratarea programelor, a fost, pana la urma, o investitie. O investitie in prietenia fata de Microsoft si Bill Gates si in educarea tinerei generatii”, a afirmat Basescu.” Articolulul din care am extras acest fragment se gaseste pe site-ul Hotnews.ro.
Sa intelegem ca noi romanii, saraci fiind, furandu-l pe Gates si compania sa ne-am imprietenit cu acesta. Interesant mod de a pune problema. Gates zambea, dar nu stiu cat de prieteni ne vedea in acel timp.
Am auzit discutii pe tema interesului propriu al Microsoft de a fi piratat, din considerente economice viitoare, dar sincer nu sunt de acord cu acest lucru, mai ales intr-un domeniu tehnologic in care evolutia este atat de rapida.

Oricum astept si parerile voastre referitor la aceasta viziune despre piraterie si prietenie.

Un articol foarte interesant am gasit in revista Banii Nostri. Un subiect despre care auzisem in urma cu ceva timp si care aproape ca nu l-am crezut este prezentat acum destul de bine in acest articol. Foarte interesant. Va recomand sa-l cititi si daca aveti intrebari, colegul nostru Eugen cred ca va poate da ceva lamuriri.

In numarul 16 al revistei noastre, Elena a publicat un articol extrem de interesant legat de noile prevederi ale Codului Fiscal referitoare la facturi. Elena va asteapta cu comentarii si intrebari!

Acum vreo 3 ani am avut o intalnire un tanar intreprinzator din domeniul IT, pe nume Catalin Nicolescu, directorul firmei Softkit SRL. Pe vremea aceea el tocmai pusese bazele unei retele de cartier in zona Vitan-Mihai Bravu. Erau inceputurile erei internetului prin cablu pentru utilizatorii casnici si nu numai. De cele mai multe ori afacerea incepea ca o joaca intre prieteni si vecini care doreau sa aiba conditii mai bune pentru accesarea internetului decat prin banalul si greoiul dial-up si isi luau impreuna un abonament mai mare, de la un provider, pe care il imparteau. Incet incet mai venea un vecin si inca unul care doreau net si altfel a inceput sa functioneze afacerea. (more…)

Rolul Consiliului Concurentei in materia concentrarilor este acela de a autoriza sau nu concentrarile economice notificate. O atentie deosebita se acorda de regula acelor concentrari, care pot avea ca efect crearea sau consolidarea unei poziţii dominante si care conduc sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia. Asadar simpla dobandire a unei pozitii dominante nu trebuie sa fie criteriul in baza caruia Consiliul Concurentei nu va autoriza o concentrare economica. Consiliul va trebui sa analizeze in contextul economic al pietei relevante, astfel cum a fost retinuta, daca si in ce masura pozitia dobandita de parti pe piata in urma realizarii concentrari economice este de natura sa produca efecte negative asupra mediului concurential.

In concluzie, dobandirea in urma unei concentrari economice a unei cote combinate pe piata de 80% nu trebuie sa duca in mod direct la concluzia efectului negativ al concentrarii si le emiterea unei decizii de neautorizare, cu atat mai mult cu cat acest efect nu se prezuma ci se dovedeste in functie de datele concrete ale contextului economic actual si nu numai, Consiliul urmand sa analizeze piata in evolutia, dinamica ei.

De cele mai multe ori reglementarile din domeniul concurentei se rasfrang in mod direct si asupra micilor intreprinzatori. Chiar si acestia pot fi subiecte active sau subiecte pasive, “victime” ale incalcarii principiilor in materia concurentei. Regula este ca micii intreprinzatori pot intra in raporturi contractuale ce pot fi calificate ca intelegeri anticoncurentiale calificate astfel in functie de obiectul lor sau de efectul produs pe piata alaturi de alti agenti economici cu cote de piata mai mici sau mai mari, devenind astfel subiecti activi in sensul legii dar pot fi si victime ale comportamentului abuziv al unui agent economic aflat in pozitie dominanta care abuzeaza in mod concret de pozitia detinuta.

Asadar micii intreprinzatori nu trebuie sa fie atentie doar la concurentii lor directi ci si la agentii economici situati pe piata din amontele sau din avalul pietei pe care activeaza  cu care intra in diferite raporturi contractuale.

Practica Consiliului Concurentei este aceea de a retine in cadrul concentrarilor economice si nu numai o piata relevanta limitata la teritoriul national.Desi practica nationala este in acest sens, cadrul legal permite totusi retinerea unei piete geografice ce “depaseste granitele tarii”. In contextul cresterii semnificative a tranzactiilor globale ce produc efecte si pe teritoriul pietei din Romania trebuie reconsiderata aceasta practica in sensul retinerii unei piete geografice globale (situatie ce se analizeaza pentru fiecare caz in parte) fara ca aceasta sa aduca atingere dreptului Consiliului Concurentei de a analiza efectele nationale produse pe teritoriul Romaniei de o tranzactie internationala cu caracter global.

Este momentul sa consideram ca Romania poate fi piata de nisa a unei pietei relevante globale cu atat mai mult cu cat barierele de comercializare intre state au fost eliminate sau diminuate, aflandu-ne astfel in fata unui comert interstatal care extinde astfel limitele pietelor.

Consiliul Concurentei investigheaza in prezent urmatoarele piete: piata medicamentelor, piata insulinei, piata serviciilor de investigatie medicala, piata produselor si serviciilor pentru dializa.
Ce au in comun toate acestea? Raspuns-Autoritati publice centrale sau locale
Potrivit art. 9 din legea concurentei nr. 21/1996, organele administraţiei publice centrale sau locale, pot intra sub incidenta reglementarilor privind concurenta in conditiile in care: deciziile luate de acestea limitează libertatea comerţului sau autonomia agenţilor sau daca stabilesc condiţii discriminatorii pentru activitatea agenţilor economici.
Aşadar, aviz celor care determina un astfel de comportament si celor care sufera in urma unor astfel de practici, Consiliul Concurentei poate interveni si reprima astfel de situatii.