Sa nu condamnam multinationalele
Intrucat in prima parte a zilei de astazi am primit mai multe mesaje referitoare la editorialul scris de mine pentru numarul 22 al Info-legal.ro, am decis ca ar fi util ca aceste comentarii sa fie facute pe blogul nostru astfel incat cei interesati sa-si poata exprima punctul de vedere in legatura cu acest articol.
RSS Feed
Mai 10th, 2007 at 10:22 am
…nu mi-se pare corect ca angajatorul companie multinationala/transnationala dupa ce te stoarce ca pe o lamaie sa te arunce la gunoi. Si eu am ajuns anul trecut pe perfuzii si d-nei. dr. ( careia ii multumesc!) ii era frica sa nu mi-se agraveze starea in acea noapte….ceva de genul”cu dosarele in brate”
exista un cod al muncii pe care acesti mari angajatori il incalca cu buna stiinta si cu rea credinta…si credeti-ma ca am argumente.
cel mai important este ca acesti mici trepadusi, angajati exploatati fara decenta sa invete cat mai multi sa spuna “NU”
Mai 10th, 2007 at 1:34 pm
Despre asta este exact vorba in cele spuse de mine. Exista posibilitatea de a spune NU sau de a pleca. Cu cat vor fi mai multi cei care vor proceda in acest mod cu atat lucrurile se pot indrepta. Dar acum cand inca oamenii se bat sa ajunga in aceste firme nu cred ca se poate schimba ceva. Si cu siguranta nu pot fi condamnate atat timp cat au cautare.
Imi pare rau pentru ce ti s-a intamplat si sper ca acum lucrurile sunt sub control.
Mai 10th, 2007 at 3:38 pm
Interesant articolul, dar atentie, nostrii se scrie cu un singur “i” !
Mai 11th, 2007 at 1:20 pm
Multumesc pentru aprecieri inclusiv pentru cele de ordin gramatical. Uneori nici macar corectura nu este suficienta pentru a gasi toate greselile de tehnoredactare.
Mai 15th, 2007 at 11:46 am
Munca multa pe bani cat mai putini. Aceasta pare sa fie politica firmelor si companiilor atat nationale cat si multinationale. Politica in companiile multinationale, din pacate, este facuta de romansi dirnici de afirmare in fata strainilor si nepasare fata de angajatii romani. Cunosc cateva situatii in care, absolventi de facultati sunt incadrati si platiti pe posturi cu studii medii, iar altii care au avut in cartile de munca incadrari care ar fi insemnat retrogadare si asta datorita “profesionalismului” si “amabilitatii” inspectorului de resurse umane. Ce se intampla cand cel care este intr-o astfel de situatie se lumineaza si cere explicatii si repararea situatiei in care fara voie a fost tarat? In mod cert i se spune ca este liber sa plece daca nu ii convine.
Romanii din companiile multinationale care ocupa functii de conducere ar trebui sa citeasca cu mai mare atentie Codul muncii, Clasificarea Ocupatiilor si Meseriilor si sa se gandeasca ca un angajat permanent multumit si stimulat face mult mai mult decat o pleiada de angajati de proba
Mai 27th, 2007 at 4:01 pm
Saracia si o concurenta acerba ne fac sa acceptam conditiile inumane de lucru. Dar in primul rand, saracia. Vin sa se angajeze tot felul de tineri care lucreaza 10-12 ore pe zi si sa primeasca un salariu cat de cat mai bun. Nu-i obliga nimeni, dar fac acest efort inutil, antrenandu-i pe ceilalti, care daca se opun unui astfel de tratament isi pierd locul de munca. Practic strica piata si noi nu putem face nimic. Numai cand ajung sa se imbolnaveasca, se mai linistesc. Nu am nimic cu cei din mediul rural, dar sunt obsedati de marile orase in care vor sa ramana cu orice pret. De ce nu raman acolo unde sunt? Sa construiasca si acolo un loc civilizat, sa incerce sa duca in locurile din care provin numai ce este bun de la oras, putina cultura, putina civilizatie, putina educatie si asa am avansa ca natiune, nu ne-am distruge si nici nu am accepta sa ne injosim fara rost.
Iunie 26th, 2008 at 5:22 pm
“Nu am nimic cu cei din mediul rural, dar sunt obsedati de marile orase in care vor sa ramana cu orice pret. De ce nu raman acolo unde sunt?”. Nepretuit!!!! bravo. genial!!