Elaborarea actelor normative, un proces mai complex
Recent, s-a modificat Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative („Legea nr. 24/2000”). Mărturisesc ca am fost puţin reticenta când am văzut in Monitorul Oficial aceasta modificare cu atât mai mult cu cat in ultimul timp ne cam obişnuisem sa vedem legi al căror scop principal era (doar) alinierea la legislaţia comunitara. Potrivit recentelor modificări ale Legii nr. 24/2000, începând cu data de 24 martie 2007, proiectele actelor normative care au o importanta sau complexitate mai ridicata vor trebui însoţite de un studiu de impact. Studiul de impact va reprezenta astfel un instrument de prezentare si motivare a actului normativ si va justifica aplicabilitatea practica a actului normativ propus spre adoptare. Scopul elaborării acestui studiu de impact este pe de o parte, (i) de a estima costurile pe care actul normativ le-ar putea genera, punându-le in balanţa cu beneficiile pe care le-ar aduce atât in plan economic cat si social iar pe de alta parte (ii) de a sesiza dificultăţile practice care ar putea apărea in urma punerii in aplicare a prevederilor normative. In elaborarea studiului de impact vor fi avute in vedere mijloacele disponibile în vederea realizării obiectivele care se doresc a fi atinse prin modificarea legislaţiei existente. Adică cel puţin atunci când vorbim de acte normative de o însemnătate mai mare, nu vor mai fi adoptate (sau nu ar trebui sa fie) acte normative lipsite de latura practica, care nu ar putea fi puse in aplicare. Legile trebuie sa corespunda/răspundă unor nevoi practice ale societaţii noastre, societate care, deşi face parte din Uniunea Europeana are propriile sale particularităţi si aceste particularitati ar trebui avute in vedere in momentul in care se adopta un act normativ.
Camelia Patrascu
Consultant Juridic
RSS Feed
