Si saptamana aceasta mi-am propus sa explic si sa prezint in mod succint modul in care organismele care guverneaza sportul cel mai iubit la ora actuala, fotbalul, doresc sa isi sincronizeze reglementarile cu legislatia Uniunii Europene in ceea ce priveste dreptul la munca al sportivilor.
Astfel la data de 31 octombrie 2000 FIFA si UEFA au eliberat o rezolutie carea avea ca adresant Comisia Uniuni Europene. Aceasta rezolutie prezenta in sase puncte modul in care sistemul de transferuri se sincronizeaza cu strictele reglementari europene privind libertatea pietei muncii.
Dorind sa lupte impotriva exploatarii economice a tinerilor, FIFA considera ca este necesara prohibirea transferurilor internationale a jucatorilor sub 18 ani. Singurele situatii in care transferul unui minor este permis sunt acelea in care familia jucatorului se muta in alta tara. Jucatorii tineri sub 18 ani se afla intr-o pozitie vulnerabila. Acesti jucatori sunt de cele mai multe ori tentati sa renunte la studii in dorinta lor de a urma o cariera sportiva (desi sansa de a obtine succese profesionale este foarte limitat). Organismele care guverneaza fotbalul au o responsabilitate privind soarta acestor tineri jucatori, sa se asigure ca acestia nu isi vor parasi casa, familia si educatia, numai pentru a afla ca visul lor de a deveni jucatori profesionisiti nu are sanse sa se materializeze.
2. Compensarea antrenamentelor pentru tinerii jucatori
Asa cum am mentionat, unul dintre beneficiile sistemului curent de transferuri este redistribuirea veniturilor catre “radacini”. Acest lucru permite cluburilor mai mici si asociatilor sportive sa continue cu programele de antrenament si eforturile lor de dezvoltare. Organismele care conduc destinele fotbalului international au dezvoltat un „pachet de antrenament si educatie”, care are ca scop tocmai recompensarea cluburilor pentru investitiile care le fac tinerii jucatori. Acest pachet include “solidaritatea “financiara, element caracteristic sistemului de transferuri actual. Astfel se prevede ca la momentul transferului sa se plateasca o compensatie pentru eforturile facute cu pregatirea jucatorilor (pana la varsta de 23 de ani), chiar si in conditiile in care un jucator sub 23 de ani se transfera la sfarsitul contractului. Aceasta clauza a fost foarte clar dezvoltata de catre Avocatul General Lenz in opinia sa sustinuta in celebrul caz Bosman.
Aceste compensatii cu pregatirea vor fi platite de catre noul club, dar acestea vor fi partial finantate tocmai prin acest mecanism al”solidaritatii”, incluzand aici si o parte fondurile obtinute si derivate din drepturile de televiziune.
Pastrarea stabilitatii contractuale este un element esential in relatia jucator/club. Aceasta stabilitate este cruciala pentru cluburi in eforturile lor de constructie a unei echipe competitive si in acelasi timp ofera o importanta securitate a locului de munca pentru jucatori. In plus, relatia dintre jucator si club are o importanta dimensiune „publica”, atat vreme cat suporterii se identifica cu jucatorii din „echipa lor” si nu se asteapta ca ei sa isi schimbe clubul la sfarsitul fiecarui sezon competitional. Acesta este de fapt elementul specific sportului, elementul care separa industria sportului de orice alta. In dorinta de a mentine aceasta stabilitate contractuala organismele fotbalistice au propus, ca o norma a regulamentelor sportive, ca orice contract ce dureaza pana la o perioada de 3 ani sa fie respectat (atat de jucatori cat si de cluburi). De altfel a existat chiar si propunerea de a se introduce clauza care sa prevada respectarea oricaror contracte cu o durata maxima de 5 ani.
Din nou, tot din dorinta de a mentine stabilitatea contractuala si din dorinta de a proteja integritatea competitiilor sportive, organismele fotbalistice au propus introducerea unei perioade anume cand se pot efectua transferurile de jucatori. Astfel propunerea a fost introducerea a 2 perioade standard de transferuri si o limita de un transfer pe sezon pentru fotbalisti.
In conditiile in care exista nelamuriri in contracte ( pentru un jucator de orice varsta), organismele de conducere ale fotbalului au propus introducerea unui nou sistem de arbitraj. Acest sistem se bazeaza pe doua elemente cheie:
In ceea ce priveste primul element, sistemul de arbitraj va aplica obiectiv criteriul de calcul al compensatilor, cu respectarea reglementarilor Codului Muncii din fiecare tara.
In ceea ce priveste al doilea element, sistemul va avea puterea de a sanctiona disciplinar pe plan sportiv pe aceia care au un comportament lipsit de etica. Sistemul de arbitraj va include un tribunal cu un presedinte independent si fiecare parte (club sau jucator) va nominaliza un expert dintr-o lista pre aprobata. Aceasta lista poate fi compusa dintr-un numar egal de reprezentanti ai jucatorilor si ai cluburilor, arbitrajul urmand a fi voluntar.
Desigur, acest sistem trebuie sa isi rezolve problema credibilitatii in fata tuturor partilor interesate. In acest nou scenariu, ramane insa posibilitatea ca partile implicate sa agreeze liber asupra sumei de transfer, in acest fel evitandu-se tribunalul arbitral si cel mai importatnt riscul sanctiunilor disciplinare. Oricum acest sistem are ca rol sa guverneze si sa se aplice transferurilor internationale de jucatori. Astfel, organismele de conducere ale fotablului doresc ca acest sistem sa serveasca drept model pentru organismele nationale, acestea urmad sa ajusteze reglementarile specifice cu legea nationala.
Acestea sunt pe scurt prevederile organismelor internationale privitoare la modul in care trebuie solutionate conflictele de munca pe piata fotablului, in condittiile in care reglementarile Uniunii Europene in acest domeniu sunt foarte stricte. Romania, ca tara ce urmeaza a aplica legislatia europeana in vigoare, prin adoptarea acquis-ului comunitar, va fi obligata sa se adapteze acestor cerinte in timpul cel mai scurt cu putinta. Astfel toate cluburile vor fi obligate sa isi angajeze specialisti in domeniu care sa se asigure ca angajamentele semnate de catre acestia (fie ei jucatori sau cluburi) respecta noua legislatiea in vigoare.
In acelasi timp si sportivii vor trebui sa invete faptul ca la momentul semnarii de contracte cu organizatii, asociatii , cluburi vor trebui sa fie asistati de specialisti care sa poata sa le asigure acestora toate drepturile si nu doar obligatiile.
Honorius E. Circa, avocat Baroul Bucuresti
hcirca@gmail.com
Alte articole de Honorius Circa